Capitolul 18

Bella

Eu am căscat ochii surprinsă la Edward și la Alice neînțelegând despre ce era vorba. Însă se pare că în afară de mine și de Bree ceilalți știau ce era acești „Volturii”. Dar după privirile lor serioase, era clar să nu era nimic de bine și va urma ceva neobișnuit.

–         Și ce vrea să însemne Volturii? Întrebă Bree complet nedumerită.

–         Ei sunt un fel de poiliție a vampirilor. Au grijă ca vamirii să nu încalce anumite legi. De fapt, o singură lege. Să nu ne expunem adevărta natură în fața oamenilor. Când un vampir face asta, ei au grijă de el, îi răspunse Carlisle.

–         Păi și de ce ar avea ei motiv să vină încoace?

Nu am avut nevoie de un răspuns. Privirile îndreptate spre mine și spre Bree mi-au răspuns la întrebare. Noi eram motivul pentru care această poliție a vampirilor avea să vină aici și familia Cullen va fi singura care va avea de suferit. Ei au vrut doar să ne ajute și acum vor avea probleme cu acești Volturi.

–         Dar nu înțeleg… Cine, ce a făcut? Unde a fost încălcată legea? Întrebă Bree.

–         La foarte scurt timp după ce armata Victoriei a atacat și noi am reușit, cu ajutoru l lupilor, să câștigăm, au venit Volturii. Voiau să-i pedepsească pe cei care făcuseră crimele acelea și aproape au strigat în gura mare lumii că sunt vampiri, începu Carlisle.

–         Adică noi… spuse Bree șoptit.

–         Da… Ei au înțeles că noi ne ocupaserăm de toți acei vampiri și au plecat. Acum probabil au aflat de undeva că voi sunteți aici, așa că vin încoace să ne ceară socoteală, termină Edward.

–         Dar nu ar avea niciun motiv să le omoare sau să vă pedepsească pe voi, spuse Carmen indignată. Fetele astea nu au făcut niciun rău. Și în plus, nu le spuseseră nimeni legea. Ele, la fel ca și ceilalți, au fost creați cu scopul de a vă ucide, nu de a trăi ca niște vampiri normali. Și în ultimul timp Bella și Bree nu au făcut nimic care să atragă atenția asupra lor. Nu are niciun sens.

–         Trebuie să putem face ceva, spuse Eleazar.

–         Păi am putea… Ne-ar trebui niște martori. Avem neovie de martori care să afirme că Bella și Bree știu acum regulile și nu încalcă legea, vorbi Carlisle cu speranță în voce.

–         Contați pe ajutorul meu și al întregi mele familii, Carmen vorbi pe un ton solemn.

Eram uimită de ce se întâmpla. Nu ne cunoșteam de mult timp și totuși, Carmen era dispusă să ne sară în ajutor. Chiar garanta și sprijinul familiei sale. Era limpede ca lumina zilei de ce familiile Cullen și Denali se înțelegeau așa de bine.

–         Mă tem că asta nu va fi suficient.

–         Dar putem cere ajutorul altora, Carlisle. Putem să chemăm și alți vampiri care ar putea fi martori. Dacă stau cu noi suficient timp, își vor da seama că Bella și Bree nu sunt o amenințare.

–         Și de unde plănuiești să-i aduni pe toți, Edward? Întrebă Jasper.

–         Putem merge la ei și să-i chemăm. Le explicăm situația și ei aleg dacă vor să vină sau nu. Carlisle are mulți prieteni care i-ar sări în ajutor dacă ar avea nevoie.

–         Chiar și-așa, e posibil să nu accepte foarte mulți, spuse Carlisle trist. O confruntare cu Volturii, chiar și una pașnică, nu este ceea ce și-ar dori mulți dintre noi.

–         Nu contează. Noi trebuie măcar să încercăm să facem ceva.

În minutele ce au urmat, au tot discutat cine ar trebui să plece și să cheme cât mai mulți vampiri și cine rămânea aici. Într-un final au decis că cei care vor pleca vor fi Alice, Jasper, Emmett și Rosalie, ceilalți rămânând aici ca să explice situația cu mai multe detalii.

–         Bella, înainte să plec, ai vrea să vii și cu mine să vânez? Întrebă Alice.

–         Vin eu cu tine, Alice.

–         Emmett, eu vorbeam cu Bella.

–         Aaa.. Am înțeles. Vrei să mergi cu Bella ca să puteți vorbi. Alice, nu trbeuie să fii așa subtilă.

–         Emmett!!! Strigă Alice furioasă.

–         Ui! Gata, plec.

Emmett plecă din cameră și o lăsă pe Alice furioasă. M-am uitat uimită la ea. Oare chiar voia să vorbească cu mine? Ce era atât de important, încât nu-mi putea spune de față cu familia ei? Alice își prinse puntea nasului între degete și-și mișca buzele, probabil zicând ceva. Am bănuit că încerca să se calmeze. Inspiră și expiră de câteva ori, apoi mă privi zâmbind.

–         Deci, ce zici Bella? Vii cu mine să vânăm?

–         Da.

Am pornit cu Alice spre pădure. După ce ne-am îndepărtat cam mult, Alice se opri și se întoarse spre mine.

–         Mda, după cum a spus și Emmett-gură-spartă, am ceva de vorbit cu tine.

–         Ce anume?

–         Bella, am nevoie să faci ceva foarte important. Tu ești singura care poate face ceva în această privință.

–         Alice, mă sperii… Despre ce e vorba?

–         Aro, unul dintre conducătorii Volturilor, are un talent asemănător cu al lui Edward. Și Aro poate citi gândurile, dar diferența dintre el și Edward este că Aro are nevoie de contact pentru a putea pătrunde în mintea unei persoane. Și în timp ce Edward poate citi doar ce-i trece prin cap unei persoane la momentul acela, Aro poate vedea tot ce ai gândit vreodată.

–         Și eu ce legătură am cu asta?

–         Când Volturii vor veni, cel mai probabil, Aro va vrea să-l atingă pe Edward ca să „se convingă că spunem adevărul”. Dar de fapt, asta îl va ajuta pe Aro să afle toate gândurile vampirilor din timpul în care vor sta cu noi.

–         Și de ce ar fi ăsta un lucru rău?

–         Bella… Volturii nu sunt plăcuți de foarte mulți dintre noi. Nu vrem să creăm nimănui probleme.

–         Dar de ce tocmai eu?

–         Tu ești singura căruia Edward nu-i poate citi gândurile și nu va ști intențiile tale. Și dacă teoria lui Edward e corectă, tu ai fi imună și la puterile lui Aro.

–         Alice, asta înseamnă să mergi la cacealma. Nu putem fi sigure de teoria lui Edward.

–         Dar este cea mai plauzibilă. Bella, te rog fă asta pentru mine.

–         Mi se pare că tu pierzi un amănunt, Alice… Edward este împreună cu Tanya. Ea nu va fi deranjată dacă îmi voi petrece timpul împreună cu Edward.

Alice în loc să rămână pe gânduri sau să dea înapoi cu planul ei, mă surprinse și izbucnise într-un râs isteric.

–         N-am mai auzit ceva mai amuzant de mult timp. Bella, spuse ea încă râzând, între Tanya și Edward nu este nimic. Au avut cânva ceva… Nici măcar nu pot numi relație ce era între ei. Edward a fost cu câteva, dar niciodată nu a fost ceva serios. Dar nu este un nemernic. Le spunea de la bun început că nu este nimic serios. Din păcate Tanya s-a îndrăgostit de Edward… Dar au clarificat totul și acum încearcă să fie prieteni.

–         Ah… Acum înțeleg.

–         Tu credeai că…?

Nu termină ce avea de spus că izbucni din nou în râs. Dădu din cap și râse mai tare. Mă uitam la ea puțin încruntată. Totuși ceea ce-mi spusese mă pusese pe gânduri. Asta înseamnase că Edward mă folosise și pe mine? Dar nu… Nu-l puteam învinui în totalitate pe Edward. Eu renunțasem destul de ușor și mă abandonasem în brațale lui fără să mă gândesc prea mult la consecințe. Și să fiu sinceră cu mine, nu regretam.

–         Ar trebui să mergem, până nu trimit pe cineva după noi, spuse Alice când se mai calmă din râs.

Eu am dat din cap și am pornit împreună spre casă. Îl acuzasem pe Edward pe nedrept. Fusesem geloasă și acționasem impulsiv fără să gândesc și așa i-am supărat și pe ceilalți cu certurile noastre care oricum erau inutile.

Speram doar ca Edward să nu afle adevăratul motiv pentru purtarea mea din ultimele două săptămâni. Tocmai atunci mă lovi un gând. Alice…

–         Alice, aș putea să te rog să rămână între noi ce-am vorbit azi?

–         Normal că va rămâne între noi. Doar era un plan ca Edward să nu afle ce gândesc ceilalți.

–         Mă refer la tot ce am discutat azi, Alice.

–         Oh, înțeleg. În regulă, rămâne totul între noi. Voi încerca să mă gândesc la orice altceva în preajma lui Edward. Oricum, nu va fi o problemă în zilele următoare.

–         Mulțumesc.

–         Pentru puțin, îmi zâmbi. Bella, crezi că am putea acum chiar să mergem la vânătoare? Nu am mai fost de ceva timp și urmează să plec într-o călătorie. Jasper a fost ieri dar eu…

–         Sigur. Oricum, nici eu nu am mai vânat de ceva timp.

Am mers să vânăm câte ceva și apoi ne-am întors acasă. În scurt timp Alice, Jasper, Emmett și Rosalie părăsiră casa, îndreptându-se doi câte doi în direcții diferite. Nouă, celor care rămăsesem acasă nu ne rămase altceva de făcut, decât că aveau să răspundă cât mai mulți cererii noastre de ajutor.

__________________________________________

Îmi cer scuze pentru acest capitol. Chiar nu am avut inspirație să scriu:-??. Sper totuși că v-a plăcut cât de cât. Și mi-am zis totuși să țin cont de părerea lui issaissabella care mi-a spus să mai aduc prin peisaj și personajele celelalte, cum ar fi Alice:).

Advertisements

6 thoughts on “Capitolul 18

  1. A fost foarte frumos. Chiar mi-a placut 🙂 Din nou…te felicit pentru felul in care scrii. Si ma bucur ca am regasit scena din carte! Acum cred ca sti ce urmeaza 😛 NEXT! :)) Astept cu nerabdare 🙂

    Like

  2. merci merci merci!!!!! sincer, merci ca ai tinut cont si de parerea mea in primul rand, in al doilea rand, capitolul a fost fantasctic!!!!! sincer, chiar abi il asteptam si , in al treilea rand, abea astept sa vad ce -ti mai poate mintea, si in al patrulea rand sunt curioasa cum vor evolua personajele, si intamplarea…. in fine, multuim pentru acest frumos capitol, si un week-end placut!!!!

    Like

  3. da… foarte interesant. ma bucur ca… intr-un fel te-ai tinut de parerea mea secreta:)) chiar la asta ma gandeam.
    se vede ca ai incercat sa introduci si alte perosnaje in fic, ceea ce este o idee super mega buna:*
    sper ca voulturii nu vor crea neplaceri… :-s
    oricum, multa inspiratie si pupici din partea mea:*:*:*:*

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s