Epilog – Amintiri

Din perspectiva Bellei

Mi-am trecut mâna peste poza la care mă uitam. Era o poză cu mine şi cu Edward în foişor. În acel foişor care pentru mine însemna foarte mult. Era locul în care Edward m-a cerut în căsătorie. Şi-acum, după 10 ani îmi amintesc acea zi. Era una din zilele din viaţa mea pe care n-am s-o uit niciodată.

________________________________________________________________________

Stăteam cu Edward în foişor pe băncuţă. El avea braţul pus în jurul umerilor mei, iar eu îmi ţineam capul pe umărul lui. Venisem aici ca să vedem cum soarele se retrage încet-încet şi în locul lui apărea luna care lumina noaptea. Totuşi soarele apusese de ceva vreme şi noi încă stăteam aici îmbrăţişaţi, fără să spunem nimic. Doar ne bucuram unul de prezenţa celuilalt.

La un moment dat, fără niciun avertisment, Edward se ridică şi se duse ca să privească pădurea mai bine. Cel puţin aşa am crezut la început, dar apoi am observat că făcea nişte semne discrete cu mâna. M-am ridicat şi m-am îndreptat spre el.

–         Edward, ce se petrce aici?

El tresări puţin când observă că eram lângă el.

–         Nimic. De ce întrebi?

–         Ce făceai mai devreme?

–         Păi, eu…ăăă… Bella…uită-te puţin acolo.

Îmi spuse şi-mi indică cu degetul curtea. Din cauza întunericului nu puteam vedea nimic. Însă atunci am văzut cum se aprind nişte beculeţe pe rând. La început nu le vedeam rostul, dar pe măsură ce se aprindeau, mi-am dat seama că de fapt erau aranjate astfel încât formau nişte cuvinte.

„Isabella Marie Swan… întoarce-te”

Am făcut întocmai şi atunci l-am văzut pe Edward aşezat într-un genunchi în faţa mea. Într-o mână ţinea o cutiuţă neagră de catifea.

–         Bella, făgăduiesc să te iubesc şi să te respect întotdeauna, în fiecare zi din viaţa mea, până ce moartea ne va despărţi.  Vrei să te măriţi cu mine?

Deschise cutiuţa ce-o ţinea în mână. Acolo era cel mai frumos inel pe care-l văzusem vreodată. Ochii mi se umpluseră de lacrimi. Lacrimi de bucurie.

–         Da. Eram sigură că vocea îmi va suna oricum, dar nu aşa de fermă. Da, Edward, vreau să mă mărit cu tine.

Ochii îi sclipeau în timp ce-mi punea inelul pe deget, apoi când se ridică, nu l-am lăsat să facă nimic altceva şi l-am tras într-un sărut pasional. Îl iubeam pe bărbatul ăsta. Iar acum urma să mă căsătoresc cu el. Nici că puteam fi mai fericită.

_________________________________________________________________________

Mi-am şters o lacrimă din colţul ochiului. Am mai răsfuit albumul foto şi am mai văzut o fotografie. Aceasta era de la nunta mea şi a lui Edward. Eram eu şi Edward înconjuraţi de Emmett, Rosalie, Alice, Jasper, Tanya şi Jake. Tanya deja era însărcinată în 7 luni pe-atunci.

_________________________________________________________________________

–         Bella, nici să nu te aud. Nu poţi nici să-l suni pe Edward.

–         Dar Allie…

–         Nu! Va trebui să aştepţi până ajungi la altar şi atunci îl vei vedea.

–         Binee.. am spus eu înfrântă.

N-aveam nicio şansă împotriva surorii mele. M-am aşezat pe scaun şi am aşteptat ca Alice să-mi aranjeze părul şi să mă macheze. Părul mi-l împletise. După ce m-a dat cu rimel, dermatograf şi puţină pudră, m-am îmbrăcat.

Rochia era albă, cu umerii goi, cu decolteul în „V”. Partea de jos era bufantă cu materialul încreţit în unele locuri.

M-am privit în oglindă şi am rămas fără cuvinte. Alice făcuse o treabă excelentă. Dacă n-aş fi ştiut, aş paria oricât pe faptul că fata din oglindă nu eram eu.

–         Alice, este superb. Mulţumesc.

–         N-ai pentru ce, Bells. La urma urmei, pentru ce sunt surorile?

Am îmbrăţişat-o strâns. Îmi iubeam la nebunie sora. S-a auzit un ciocănit în uşă, urmat de o voce.

–         Fetelor, pot intra? Întrebă tata.

–         Da, poţi să intri.

Uşa se deschise şi Charlie intră în cameră. Se uită la mine din cap până în picioare. Arăta de parcă avea să plângă. Oh, nu tată! Nu face asta.

–         Fetiţa mea. Fetiţa mea se mărită. Veni repede la mine şi mă luă în braţe. Eşti sigură de asta, Bella? Dacă vrei, poţi anula totul, nu-i nicio problemă.

–         Sunt absolut sigură, tată.

–         Şi nici prin cap nu-i trece să anuleze nunta. Spuse Alice imediat după mine.

–         Exact. Am spus şi eu.

–         Oh, şi tu scumpa mea Alice. Tu nu te vei mărita, nu-i aşa?

Charlie şi Sue ţineau la noi la fel de mult, ca şi cum am fi copiii lor cu adevărat.

–         De fapt, plănuiesc să o urmez pe Bella.

–         Ce? Nu şi tu.

–         Dragule, pregăteşte-te să plecăm. Limuzina e afară. Şi nu cred că vrei ca Bella să fie şi mai agitată decât e.

De fapt nu eram deloc agitată. Mai degrabă eram nerăbdătoare. Nerăbdătoare să ajung la Edward, care mă aştepta în faţa altarului , să spun „da” şi să fim soţ şi soţie. Dar ştiam că Sue spunea asta, doar ca să-l facă pe Charlie să nu mai continue.

–         Da, ai dreptate. Mai mult o agit pe Bella. Dar totuşi Bells – se întoarse spre mine – să ştii că încă poţi să…

–         Gata, las-o pe Bella să se aranjeze. Spuse Sue, trâgându-l afară din cameră.

Alice s-a îmbrăcat şi ea cu o rochie roşie, peste genunchi, cu umerii goi şi cu volănaşe în partea de jos a rochiei. În jumătate de oră am fost amândouă gata.

Am ieşit din cameră şi am coborât scările. În sufragerie ne aşteptau Charlie şi Sue.

–         Bella, arăţi fantastic. Amândouă arătaţi. Sunteţi minunate fetelor.

***

Mă aflam la intrarea în biserică. Când marşul tradiţional al lui Wagner a început să se audă, Alice fu prima care intră la braţ cu Jasper, apoi Rosalie şi Emmett îi urmară. La câteva secunde am intrat eu la braţ cu Charlie.

De cum l-am zărit pe Edward a trebuit să-mi stăpânesc impulsul de a fugi la el. Charlie parcă observând acest lucru mă strânse puţin mai tare de mână. Acel minut în care mă îndreptam spre Edward mi s-a părut o oră. Când în sfârşit am ajuns, m-am uitat în ochii lui pătrunzători care mă priveau cu multă iubire. Iubire ce bineînţeles era împărtăşită. Însă vocea tatălui meu rupse acea vrajă.

–         Uite, eu ţi-o încredinţez pe fiica mea şi sper că vei şti să o faci fericită. Dacă va vărsa o lacrimă din cauza ta, o să ai de a face cu mine tinere.

–         Tat.. începusem eu, dar Edward mă întrerupsese.

–         Nicio grijă Charlie. Îţi jur că Bella va fi foarte fericită şi mereu o voi iubi.

–         Aşa să faci.

Acest schimb de replici a fost atât de încet, încât abia au auzit cei din primul rând. Charlie se dusese la locul lui, lângă Sue, iar preotul începuse să ţină slujba. Când a trebuit să spun cuvintele pecetluitoare, am rostit un” Da, accept” clar şi ferm. Când fu rândul lui Edward să vorbească, a rostit acel „Da” ca pe un jurământ.

__________________________________________________________________________

Aceea reprezintă o altă zi memorabilă din viaţa mea.

–         Mami, hai jos. Trebuie să vezi ceva.

Elizabeth mă strigă din sufragerie. Fiica mea era cea mai de preţ comoară a mea şi a lui Edward. Era totul pentru noi.

Oh, Edward. Ce dor îmi e de el. Azi aniversam 10 ani de căsnicie. 10 ani de când eu şi Edward am spus „Da” în faţa lui Dumnezeu şi a oamenilor. Însă Edward nu va putea fi prezent la cea de-a 10-a aniversare a noastră. Din păcate el era plecat în Los Angeles pentru a rezolva problemele care apăruseră în noua lui afacere. Este plecat de 2 săptămâni. Şi colac peste pupăză, nici la telefon nu prea am vorbit. Mai ales în ultimele zile, abia dacă vorbeam jumătate de oră pe zi.

Am închis albumul şi l-am pus înapoi pe raft, apoi m-am grăbit să cobor, să văd de ce avea nevoie fiica mea. În timp ce coboram scările, am simţit un miros de crini, florile mele preferate.  Când am ajuns la baza scărilor am observat că în casă erau numai crini.

–         Eli?

–         Aici mami. Se auzi vocea fiicei mele din sufragerie.

–         Eli – am spus eu întreptându-mă spre sufragerie – ce este cu toţi…

Însă când am văzut sufrageria am rămas fără cuvinte. Felurite flori împodobeau sufrageria. În mijlocul sufrageriei era un imens urs de pluş, iar lângă el era fetiţa mea.

–         Eli…

–         Uite mami, – Îmi spusese în timp ce-mi dădea o foaie – ursuleţul mi-a spus să-ţi dau asta. Şi a mai spus să nu întrebi nimic, doar să-l citeşti.

Am despăturit nerăbdătoare hârtia şi am început să citesc.

„Albăstrele pentru delicateţea ta
Cale pentru frumuseţea ta magnifică
Camelii albe pentru că eşti adorabilă
Camelii roşii pentru că eşti în inima mea
Camelii roz pentru că mi-a fost dor de tine zilele astea
Condurul doamnei pentru că am încredere în tine, dragostea mea
Crini de apă pentru puritatea inimii tale
Crizanteme albe pentru iubirea noastră adevărată
Crizantemă roşie pentru că te iubesc
Gălbenea pentru că mă faci fericit în fiecare clipă din viaţa mea
Garoafa roşie pentru că inima mea este asemenea unei torţe
Gladiole pentru sinceritatea ta
Imortele pentru că dragostea noastră e eternă
Liliac roşu pentru că de fiecare dată când sunt cu tine retrăiesc primele emoţii ale dragostei
Lotus pentru că m-ai iertat de fiecare dată când ţi-am greşit cu ceva
Mirt pentru că-mi împărtăşeşti dragostea
Panseluţe şi rozmarin pentru toate amintirile frumoase pe care le avem împreună
Trandafir roşu pentru pasiunea ce o trezeşti în mine
Violete albastre pentru că ai încredere în mine
Zambilă albă pentru că sunt mândru de tine”

Te iubesc Isabella Marie Cullen şi te voi iubi toată viaţa mea. Te iubesc mai presus de orice. Îţi mulţumesc că m-ai acceptat în viaţa ta şi pentru fiica minunată pe care mi-ai dăruit-o. Îţi mulţumesc pentru fiecare zâmbet care mi-a umplut inima de bucurie. Îţi mulţumesc pentru fiecare clipă care mi-ai acordat-o.

Al tău pentru totdeauna,
Edward

Am lăsat acel bilet şi lacrimile au început să curgă. Am strâns biletul la piept. Eli nu mai era în cameră.

–         Şi eu te iubesc Edward. Am spus eu în şoaptă.

–         Ştiu. Totuşi îmi face plăcere s-o aud. Spuse Edward ieşind de după ursul uriaş.

–         Edward!

Am spus eu entuziasmată şi sărind pe el – la propriu – sărutându-l cu toată dragostea. Am stat 2 săptămâni departe de el şi mi-era prea dor de asta. Limba lui trecu peste buza mea. Am înţeles imediat ce cerea, aşa că eu i-am acordat permisiunea instantaneu.

Îl sărutam cu patimă când am simţit o ameţeală. Am întrerupt brusc sărutul. Edward se uita mirat la mine. Atunci am simţit cum totul devine negru.

Am simţit un miros înţepător de spirt.

–         Bella! Bella, te rog răspunde. Bella… mă ruga Edward cu o voce disperată.

–         M-hm..

–         Bella?

–         E-Edwa-rd. Edward. Am spus eu în timp ce-mi deschideam ochii.

–         Bella! Oh, slavă Domnului că ţi-ai revenit. Ce ai păţit?

–         Nu ştiu. Eu acum mă simt foarte bine. Nu ştiu de ce-am leşinat.

–         Ai mâncat bine?

–         Da. Chiar mai mult de cât de obicei. Zilele trecute am mâncat atât de mult încât…

Atunci am început să număr în minte. 10 zile. Mi-a întârziat 10 zile. Atunci m-am ridicat şi m-am dus repede în camera mea. Eram sigură că mai aveam acolo câteva teste de sarcină. L-am făcut şi am aşteptat. Apăruseră 2 liniuţe. Pozitiv.

–         Bella? Sincer, începi să mă sperii cu comportamentul tău. Mai întâi leşini, apoi fugi în cameră, te închizi în baie şi când te văd zâmbeşti.

–         Păi am un motiv serios pentru a zâmbi.

–         Serios acum, care-i faza.

Nu i-am răspuns, ci doar i-am luat mâna şi i-am trecut-o peste abdomenul meu.

–         Ce zici de un al doilea copil?

–         Vorbeşti serios? Un al doilea copil? Bella eşti însărcinată?

–         Da.

Atunci Edward mă trase într-o îmbrăţişare puternica, după care îşi lipi buzele de ale mele.

–         Mulţumesc Bella. E cel mai frumos cadou. Te iubesc.

–         Ştiu. Dar îmi face plăcere s-o aud. Am spus eu folosind aceeaşi replică ca a lui de mai devreme.

–         Mami, tati, sunteţi în cameră?

–         Da, Eli. Aici suntem.

–         Uitaţi ce-am făcut. Ne arătă o felicitare, care era clar că era făcută de ea. La mulţi ani!

–         Oh, mulţumim Eli. Este foarte, foarte frumoasă.

Am laut-o în braţe pe fiica mea.

–         Eli şi noi avem o surpriză pentru tine. Spuse Edward încă zâmbind.

–         Ce este?

–         Vei avea o surioară.

–         Sau un frăţior. Am spus eu repede.

–         Daaaa! Ştiam eu că barza mă va asculta.

Când am auzit-o eu şi Edward am chicotit.

–         Trebuie neapărat să vorbesc cu mătuşa Alice. Va fi încântată când va afla că trebuie să mergem la cumpărături. Mami, ne laşi pe mine şi pe mătuşa Alice să-i aranjăm camera, da?

–         Sigur că da. Orice pentru prinţesa mea.

Ne sărută pe mine şi pe Edward pe obraz, apoi ieşi repede din cameră.

–         Ok… Cred că a stat cam mult cu Alice. Spuse Edward încă uitându-se după Elizabeth.

Dar apoi se reîntoarse spre mine şi mă sărută. Aveam tot ce-şi putea dori o femeie: un soţ iubitor, protectiv, înţelegător şi bonus – extrem de sexy; o fată inteligentă, frumoasă, cuminte, ascultătoare şi încă i fiinţă care se dezvolta în pântecul meu.

Mă simţeam cu adevărat împlinită.

_________________________________________________________________________

Finalul. Nu-mi vine să cred că am ajuns aici. Sper că v-a plăcut. Îmi cer scuze că a durat atâta.

Vă aştept părerile:)  So, rate&comment.

Kisses.

 

Mulțumiri –>

Advertisements

34 thoughts on “Epilog – Amintiri

  1. Superbbbbbb!!!!:X:X:X:X:X:X:X:X
    E absolut superb.
    Nu pot sa cred ca s-a terminat :((:((:(( Asta e cu adevarat trist:((:((
    Imi place la nebunie biletul de la Edward:X:X::X
    Si partea cu Charlie:)):)):))
    Hai mai…macar zi -ne si noua ce este al doilea copil.Ca in epilog nu ai scris.:|
    Asa..acum..nu uita ca mai ai un fic.Sa nu crezi ca scapi.Dar asta discutam noi.
    Deci..inca odata..e trist.Nu pot sa cred ca nu o sa te mai stresez sa scri capitole noi la pariul Vietii:((:((
    Oricum tot ficul a fost absolut superb,l-as mai citit si recitii de N ori.:X:X:X:X
    Sweet kisses:*:*:*:*:*

    Like

    1. Al doilea copil îl las la latitudinea voastră. Dacă era după mine erau gemeni:D
      Mă bucur mult că ţi-a plăcut:)
      Nu uit de YBWM. O să scriu la el zilele astea:D
      Mulţumesc de comm:*:*:*

      Like

      1. Ma bucur,pentru ca oricum trebuie sa il citesc dinnou de la inceput.Tre sa imi aduc aminte fiecare dialog.Hmm..bine atunci.Eu vreau sa fie baiat.:X
        Npc,oricum sti ca nu rezist,tot comm :))

        Like

  2. superb ficul l-am urmjarit cu sufletul la gura si cred ca acum plang ca s-a terminat , dar ma bucur ca s-a terminat cu bine si toti sunt fericiti si impliniti
    abia astept sa vad ce vei mai scrie pt ca sunt sigura ca va fi superb
    kisses and hugs! si inca o data ficul a fost sublim bravo ai facut o treaba buna cu el :-*

    Like

  3. Cel mai magnific capitol :X,atat pe emotionant,si frumos si super si toate cele:X
    Nu imi vine sa cred ca s-a terminat 😦 o sa imi lipseasca 😦
    Ai talent si te felicit >:D< bravo :*

    Like

  4. super cap…pur si simplu imi vine sa plang pana nu mai pot…succes in continuare si spor la scris. Esti foarte talentata si…nu mai stiu ce sa zic…FANTASTIC! ABSOLUT GROZAV!

    Like

  5. :((:((….s-a terminat….:((…sper sa te apuci de altul, la fel de frumos…pentru ca te descurci exceptional…imi place ceea ce a scris Edward pe foaia aceea….love it:X

    Like

  6. Buna >:D
    Felicitari pentru munca depusa si nu in ultimul rand trebuie sa iti multumesc ca in timpul tau liber ai scris si aici.
    Sper sa aud in curand de un nou fic sau daca mai ai unul te rog sa imi spui si mie.
    xoxo

    Like

  7. Nu inteleg de ce nu este afisat tot comentariul…ti-am scris mult mai multe lucruri pe care chiar as fi vrut sa le vezi.
    Trebuie sa iti spun ca stiu de ficul tau de mult timp, inainte ca si eu sa intru in lumea aceasta si trebuie sa iti cer scuze pentru ca nu ti-am spus parerea mea…pe atunci nu realizam cat este de importanta parerea cititorilor si cat de bine te simti cand vezi ca sunt persoane care chiar apreciaza ceea ce faci.
    Din pacate tu ai luat atunci o pauza si eu am mai intrat insa cand am vazut ca nu ai mai postat am incetat la un moment dat si chiar imi pare rau.
    Acum doua seri vorbeam cu o prietena despre Rebelde si mi-am adus aminte ca era un fic care imi placea mie cu o tema asemanatoare. Ce nu stiam eu este tu esti autoarea.
    Datorita rezumatului pe care l-ai postat dupa pauza cu evenimentele anterioare am reusit sa imi reamintesc tot ceea ce am mai uitat si am continuat sa citesc. Imi pare rau ca nu ti-am lasat la fiecare capitol comentarii in care sa iti spun cat de mult apreciez ceea ce faci insa eram atat de curioasa sa vad ce se intampla incat am spus ca o sa ma revansez la sfarsit.
    Ai facut o treaba excelenta si chiar m-ai facut sa visez la un sot asa romantic cum este Edward al tau.
    Sper ca am reusit sa fac un rezumat la tot ce am vrut sa iti spun aseara si sper ca de data asta sa apara tot comentariul.
    Felicitarile mele inca o data pentru tot ceea ce ai facut si sper sa aud despre un nou fic scris de tine pentru ca tu chiar faci o treaba buna.
    xoxo
    Raluca

    Like

    1. Îţi mulţumesc din suflet pentru cuvintele tale şi mă bucur nespus de mult că ţi-a plăcut fanficul:)
      Nu-i nimic că nu ai lăsat comentarii la fiecare dintre capitole, îţi mulţumesc pentru că totuşi ţi-ai spus părera, chiar nu contează când:)
      Mulţumesc pentru comentariu şi pentru faptul că ai citit:)
      http://youbelongwithme1.wordpress.com/ – aici este un alt fic de-al meu:D

      Kisses, Alexa:)

      Like

  8. a fost…..frumos!Am plans!!!!!!!!!!!Eu nu plang la nimic!!!!!Nici la titanic nu am plans!!!!!!!!Superrrrr!!!

    xoxo,Emma

    Like

  9. Ficul a fost absolut superb ! Scz ca nu am lasat cate un comm la fiecare post , insa am vrut sa termin mai repede de citit !
    Fecilitari ! Chiar ti-a iesit ceva uimitor ! 😀
    Kisses :X

    Like

  10. SUPERB!!! e unul dintre3 cele mai frumoase ficuri pe care le-am citit vreodata!!! Pur si simplu il ador!! Felicitari!! Si finalul nici nu se putea mai frumos :X. Inca o data felicitari…

    Like

  11. o poveste incintatoare,atitea sentimente,atita dragoste,epilogul e genial,dupa atitea greutati au un final fericit. FELICITARI pentru aceasta poveste minunata

    Like

  12. Pe 19 ianuarie acest extraordinar fic a implinit 3 anisori!Nu-mi vine sa cred!:x:x:x:x Acum ca l-am recitit mi-am da seama cat de dor mi-a fost de el.A fost al 2 fic pe care l-am citit si de fiecare daca cand il recitesc trezeste niste sentimente puternice in mine.Toate glumele la care m-am prapadit de ras,certuri,intamplari romantice…tot ce a fost scris aici a fost fantastic.La fel ca pe blogul tau de acum sunt mandra ca pot sa-ti citesc creatile!Te pup!:*:*:*

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s