10. Plaja

BellaPOV

Eram încă afară, pe plajă, plimbându-ne.

–         Bella, cred c-ar trebui să mergem în camerele noastre. Deja se lasă frigul. Şi trebuie să dormim, mâine vom avea de lucru.

Am dat absentă din cap. Nu prea voiam să merg în cameră. Îmi plăcea foarte mult să stau aici; să stau pur şi simplu. Era… plăcut, relaxant, liniştitor. Stelele sclipeau pe cer – şi pot să jur că niciodată nu am văzut atât de multe stele – sunetul apei şi al valurilor în momentul când ajungeau la ţărm, vântul care-mi bătea prin păr şi îmi dădea o senzaţie de răcoare, una plăcută. Nu-mi venea să las toate astea pentru o cameră. Ce-i drept era şi camera destul de drăguţă – pereţii de o culoare alb, imaculat, iar covorul şi draperiile mov – dar nu se compara cu plaja. Totuşi, Edward avea dreptate; mâine vom avea de lucru. Şi la urma urmei, nu e ca şi cum am pleca repede, aveam să stăm o vreme aici. Am pornit spre hotel cu gândul că aveam să revin curând. Poate chiar mâine seară.

Edward m-a condus până în faţa camerei mele apoi mi-a spus „noapte bună” şi a plecat spre camera lui. Primul lucru pe care l-am făcut imediat ce am intrat în cameră – şi am încuiat uşa – a fost un duş. După ce am ieşit de la duş, m-am îmbrăcat cu nişte pantaloni de trening albaştri şi un tricou mai lărguţ, alb. Apoi mi-am luat una dintre cărţile pe care le-am pus la mine şi m-am aşezat pe fotoliu începând să citesc.

După aproxmativ o oră de citit, am închis cartea şi am aruncat-o pe masă, apoi am ieşit pe balcon. Aveam privire spre ocean. Vântul sufla cu putere prin părul meu. Era chiar mai puternic decât înainte, când eram pe plajă. Mi-am aruncat privirea asupra apei; luna se oglindea în ea. Era mirific. Pur şi simplu nu mă săturam de privit.

Peste 15 minute eram în drum spre plajă, luând pe mine un hanorac albastru, ca să nu-mi fie frig. Imadiat cum am ajuns pe plajă, mi-am dat jos papucii, lăsându-i într-un loc, şi mi-am ridicat pantalonii până la nivelul genunchilor. Apoi am intrat în apă până la glezne şi am început să alerg de-a lungul malului, înainte şi înapoi, nepăsându-mi dacă m-ar vedea cineva, sau dacă m-aş uda.

Dintr-o dată am fost întreruptă de o persoană care râdea. La început m-am speriat, dar apoi, când razele lunii au căzut asupra chipului său, mi-am dat seama că avea persoană era Edward. M-am înroşit imediat şi mi-am plecat capul, vrând să dispar de acolo.

–         Nu, nu, nu! Bella, nu te simţi jenată. A spus el păşind spre mine. Eu doar… Pur şi simplu mi se părea fascinant. Păreai atât de fericită, fără griji, iar eu… Eu mă bucur să văd că te simţi bine.

M-am mai liniştit la auzul vorbelor sale, dar tot nu mi-am ridicat privirea.

–         Hai să ne aşezăm undeva. Sau vrei să ne plimbăm?

Am ridicat din umeri.

–         Bella… De ce nu vorbeşti? Uite, îmi cer scuze că am râs mai devreme, chiar nu am avut intenţia să te supere. Te rog, mi-a spus el punându-mi un deget sub bărbie şi ridicându-mi capul, te rog, spune-mi că mă ierţi. Mă omoară să ştiu că eşti supărată pe mine. Bella…

Nu puteam să-l văd supărat, iar eu să nu pot face nimic. Mai ales când ştiam că este supărat din cauza mea.

–         Dar nu sunt supărată pe tine. Doar că… ei bine mă simt ruşinată. Mai devreme alergam prin apă şi mă comportam de parcă aş avea 8 ani, nu 19.

–         Nu ştiam că trebuie să ai o anumită vârstă pentru a fi fericit. Pentru că, Bella, tu mai devreme chiar păreai fericită. Sau mă înşel?

–         Nu, ai dreptate.

–         Vezi? Nu ai absolut niciun motiv pentru care să te simţi ruşinată.

Eu am dat din cap, zâmbind.

–         Acum revin la întrebarea mea. Vrei să stăm undeva, sau să ne plimbăm?

–         Hmm… Să ne plimbăm.

Ne plimbam pe plajă, totuşi avâd grijă să nu ne îndepărtăm prea mult de hotel. Deşi nu vorbeam mai deloc, eram foarte conştientă de prezenţa lui Edward, care se afla chiar lângă mine. Mâinile ni se ciocneau câteodată. Când mă gândeam la diverse lucruri, brusc mi-a venit în minte un gând.

–         Edward? Am întrebat, ca şi cum aş fi vrut să mă asigur că încă este acolo. Totuşi nu am aşteptat să-mi răspundă şi am continuat.Tocmai am realizat că nu ţi-am spus ceva; felicitări pentru procesul de astăzi. Te-ai descurcat minunat.

Edward şi-a plecat capul şi şi-a trecut mâna prin păr, apoi scărpinându-se la ceafă.

–         Um… Mulţumesc. Spuse el puţin ruşinat.

Ooo, deci acum s-au inversat rolurile? El era cel ruşinat?

–         Hei! Am spus luându-l de mână şi făcându-l să se uite la mine. Deci, să înţeleg, că dacă sunt fericită şi reacţionez ca un copil, nu există niciun motiv pentru a fi ruşinată. Dar dacă eşti felicitat pentru ceea ce ai făcut, care a fost excepţional şi te-ai descurcat foarte bine, atunci nu-i nicio problemă în a fi ruşinat, nu?

El a tăcut pentru un moment. Dar apoi a zâmbit, arătându-şi dinţii albi, perfecţi.

–         Ok, ok. Am înţeles. A spus încă zâmbind.

Dar eu deja eram atentă la un singur lucru. Buzele lui. O dorinţă puternică de a-l săruta a pus stăpânire pe mine. Voiam să-i simt buzele peste ale mele. Voiam să mă îmbrăţişeze strâns. Voiam…

Nu! Era greşit. Eu eram împreună cu Jake. Edward era doar un amic. De fapt era şeful meu. Trebuia să plec de acolo. Imediat.

M-am întors şi am vrut să plec de acolo cât mai repede. Însă cum sunt eu împiedicată de la natură, am reuşit să mă împiedic de un dâmb de nisip. Însă înainte să simt nisipul sub mine, am simţit 2 braţe care m-au cuprins cu fermitate, dar totuşi cu grijă.

O, nu! Acum era şi mai rău. Deja eram la el în braţe. Am deschis ochii încet şi am întâlnit doi ochi verzi, limpezi, care mă priveau cu îngrijorare. Corpurile noastre erau foarte apropiate. Nu ştiu cât aveam să rezist tentaţiei.

Dar înainte să mai apuc să mă gândesc la orice altceva, el şi-a presat buzele de ale mele, într-un mod delicat. Orice gând raţional a dispărut din mintea mea în acel moment. Eram conştientă de gustul delicios al buzelor lui. Apoi, Edward s-a depărtat, dar încă mă ţinea în braţe.

Mi-am aruncat mâinile în jurul gâtului său şi l-am sărutat – de fapt, ca să fiu sinceră, mai mult l-am atacat. Îl sărutam cu disperare, cu pasiune, deoarece nu aveam să mai apuc o asemenea ocazie. Edward îmi răspunse la sărut. Mâinile mele erau pumni în părul lui, iar ale lui se odihneau pe spatele meu. Buzele lui se mişcau frenetic peste ale mele. Braţele lui mă strângeau, aproape mă zdrobeau de pieptul lui.

Nevoia de aer ne-a făcut să ne despărţim. Amândoi gâfâiam. Ochii lui mocneau şi pot să pariez că şi ai mei la fel.

Edward s-a aplecat spre mine şi eu mă îndreptam spre el, buzele noastre întâlnindu-se la jumătatea distanţei care tocmai fusese între ele. De data aceasta fu un sărut tandru. Mult mai calm. Edward mi-a prins faţa în mâinile sale şi-mi mângâia obrajii. Mâinile mele au coborât pe spatele lui, apoi au urcat înapoi, ajungând pe gâtul lui.

Edward şi-a desprins gura lui de a mea. Se uita la mine, iar în ochii lui am putut vedea o sclipire. Mi-a mai dat un sărut scurt pe frunte, apoi m-a îmbrăţişat strâns. Stăteam cu capul pe pieptul lui şi-i puteam auzi inima.

Nu ştiu cât timp am stat aşa. Secunde, minute, ore? Nu conta.

–         Bella..?

A spus el şi mi-a dat drumu din îmbrăţişare.

____________________________________________________________

Sper că v-a plăcut:) Aştept părerile voastre (bune sau rele, nu contează)

Şi vă rog să scuzaţi greşelile gramaticale. Este 4:20 am iar eu mor de somn pe aici.

xoxo

 

Capitolul următor –>

Advertisements

7 thoughts on “10. Plaja

  1. Pff…trebuia tu sa termini asa,normal.Capitolul e super!! Adica pe bune FINALLY!!! S-au sarutat!!!
    Te rog spune-mi ca nu va trebuii sa astept 3 ani pana sa pui capitolul 11.Neah o sa ma asigur eu ca nu va dura atat.Sa vezi tu ce zile o sa ai.
    Chiar sunt curioasa ce o sa spuna amandoi acum:-?
    Succes la next.
    Ti pup dulche :*:*:*:*:*:*:*:*

    Like

  2. foaaaaaaaarte tare
    s-au sarutat
    esti cel mai tare edward
    ca daca era dupa bella……..
    sunt curioasa de ce se va intampla in continnuare
    cum vor reactiona
    spor la scris
    kisses

    Like

  3. superb capitol. Fara cusur.
    Felicitari, dar d c trebuia sa se termine chiar acum?????
    sunt extrem de curioasa sa ved ce se va intampla in continuare, cred k ii va cere sa fie impreuna(cel putin sper)
    Spor la scris.:-*:-*:-*:-*

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s