Capitolul 5

Capiolul 5

Nunta

 

Săptămâna a trecut fără noutăți și amândoi au început să se poarte mai iubitori de față cu lumea. Joi, Rose și Alice au răpit-o din nou pe Bella pentru a merge la cumpărături. Voiau să arate minunat la petrecerea de logodnă. Vineri au lipsit toți de la ore și au plecat de dimineață în Forks. Când au ajuns au fost foarte ocupați cu pregătirile pentur petrecere și detaliile pentru nuntă. În final a venit ziua de sâmbătă și din nou Bella a trebuit să fie ”Barbie Bella”.

La ora 8 Bella a coborât, deoarece atât ea cât și Edward trebuiau să primească puținii invitați. Edward a împietrit văzând-o. Purta o rochie fără bretele de un albastru regal, niște pantofi cu toc, negrii, un mic lănțișor cu diamante, iar părul strâns într-o coafură elegantă, dar modernă. Edward nu era mai prejos, purta un costum negru,  cu o cămașă verde și cravată neagră și pantofii de aceeași culoare, iar părul dezordonat ca de obicei, părea elegant și tânăr.

–         Cred că azi voi fi gelos.

–         De ce spui asta?

–         La cum arăți vei atrage multe priviri.

–         Nici tu nu arăți rău. Ar trebui să fiu și eu geloasă?

–         Deloc. Eu am ochi doar pentru tine – Bella s-a simțit ciudat din cauza comentariului. În ultimul timp se purtau ca o pereche adevărată, și nu doar pentur a păstra aparențele. Și când erau singuri era același lucru. Nu voia să-și facă prea multe speranțe, dar era imposibil, deja și le făcuse.

Seara a fost plăcută, era doar familia, colegi ai lui Carlisle și unii prieteni ai tuturor. Felicitările nu s-au oprit  toată noaptea și nici bucuria pentru fatul că în sfărșit au decis să se căsătorească. Pentru majoritatea era evident că vor ajunge să fie împreună.

–         Bella! Ce frumoasă ești.

–         Mulțumesc Angela. Și tu ești foarte frumoasă.

–         Felicitări. Mă bucur foarte mult pentru voi. Ai face ine să ai grijă de ea Edward.

–         Nici nu trebuie s-o spui.

–         V-ați decis în sfârșit, nu? Chestia aia cu prieteni pentru totdeauna nu se mai folosește. Uită-te la mine și la Ben, deși mai durează până-mi va propune să ne căsătorim. Bărbații care fac asta nu prea mai există! – ambii au râs cam incomozi.

Noaptea a continuat cu bucurie. Au urmat niște discrsuri din partea lui Carlisle și, surprinzător, din partea lui Emmett, toastul și un dans pe care l-au deschis viitori miri. La miezul nopții invitații au plecat, iar membrii familiei au decis să facă o mică petrecere privată.

–         Copii – a vorbit Carlisle – mi-ar plăcea foarte mult să facem un toast pentru Bella și Edward. Știu că această nuntă nu era în planurile voastre și cu atât mai puțin în ale noastre. De asemenea știu că nu vă este ușor și că sunteți cei care purtați pe umerii voștrii responsabilitatea familiei întregi. Dar oricum vă doresc ce-i mai bun în lumea asta. Ambii meritați asta. Și știu că veți putea ieși cu bine din toată treaba. Cred că toți știți părerea mea despre căsătorie, pentru mine este ceva pentru toată viața, iar tu Bella ești ca o fiică pentru mine. Ești bine-venită în familia aceasta. Și știu că toți sunt fericiți știindd că tu ești cea care va fi cu Edward pentru toată viața. Cu toată sineritatea, vă doresc ce este mai bun.

Ambii s-au simțit fericiți pentru cuvintele lui Carlisle. Și lor le-ar plăcea să fie ceva pentru toată viața, dar încă se temeau de e dorea celălalt.

–         Noroc! Au țipat Emmett și Alice, văzând reacția lor.

–         Noroc! Au urmat și ceilalți.

Puțin mai târziu toți au mers la culcare, însă Edward și Bella continuau să se gândească la cuvintele lui Carlisle.

Luni s-au întors în New York.  Atmosfera era încărcată deemoție și era agitată, mai era puțin până la nuntă. Joi au făcut o mică petrecere a burlacilor pentru amândoi, în apartamentul lui Alice. Ziua următoare erau în drum spre Forks pentru a se pregăti de nunta, care va fi sâmbătă. Alice pregăise niște gustări, băuturi alcoolice, niște jocuri pentru a se distra.

Majoritatea, deja erau beți, mai ales Alice și Emmett, ca de obicei ei erau cei mai animați. Bella și Edward erau puțin amețiți, dar perfect  conștienți de ce făceau. Jasper alerga peste tot după Alice, având grijă ca aceasta să nu se lovească sau să cadă pe undeva. Emmett și Rose se sărutau fără jenă într-un fel obscen, în mijlocul sufrageriei. Iar Bella și Edward râdeau de nebuniile tuturor.

–         Ei bine, asta devine plictisitor. Trebuie să animăm petrecerea și nu-mi mai rămâne decât un joc! – a vorbit Alice, care stătea pe masa din sufragerie.

–         Ai grijă Alice, nu sunt perfect capabil ca să acționez la timp și să evit ca tu să-ți spargi capul.

–         Stai liniștit iubitule. știu eu ce fac – și zicând acestea a sărit într-un mod periculos de pe masă, dar, surprinzător, a căzut în picioare, totuși tremurând puțin – Vezi? Sunt bine – Jasper a simțit cum inima i s-a oprit pentru o secundă din cauza asta. A fost sufiecient pentru a-i trece puțin din beție. – Emmett, Rose! Nu vă mai mâncați în mijlocul camerei, haideți să ne jucăm!

–         Strică-chef! – s-a plâns Emmett. Rose doar a zâmbit și a murmurat un ”continuăm mai încolo” iubitului ei, dar toți au auzit.

–         Acum, hai să ne jucăm învârte sticla. Așezați-vă în cerc – au ascultat toți – Bine, cred că deja știți cum se joacă. Eu încep!

Alice a învârtit sticla și când s-a oprit, era îndreptată spre Emmett.

–         Eu nu o să-mi sărut fratele.

–         Dă-i o palmă – a propus Jasper.

–         Asta-mi place.

–         Nu exagera Alice – s-a plâns Emmett. Două secunde mai târziu, Alice l-a lovit pe fratele ei uriaș cu toată forța.

–         Alice! Ai strâns pumnul. Asta a durut! – toți râdeau.

–         Hai uriașule, nu te plânge. E rândul tău.

Emmett a învârtit sticla și s-a oprit în dreptul lui Rose.

–         La naiba! Vom avea parte de alt spectacol. Hai grăbiți-vă, dar amintiți-vă unde sunteți. Nu vreau să mă corupeți.

–         Da sigur, să nu crezi că nu te-am văzu făcând ”spectacol” cu Jasper când credeți că dorm – Jasper a roșit și Alice a scos limba la sora ei.

–         Nu vreau să știu detalii pentru Dumnezeu. Haideți, repede – a zis Edward.

După un sărut pasional căruia au fost forțați să-i pună punct, a fost rândul lui Rose. De data asta era îndreptată spre Alice, dar în loc de sărut, a mușcat-o pe Alice de mână. Apoi Alice a învârtit din nou sticla și era în dreptul lui Jasper. S-au sărutat câteva minute și s-au separat. A fost rândul lui Jasper și l-a nimerit pe Edward. Jasper i-a dat un pumn în față, dar încet, doar nu vor avea un mire cu un ochi vânăt. Apoi a fost rândul lui Edward și după cum ați ghicit sticla o indica pe Bella.

–         Este destinul! – se bucura Alice – Săruuuut! – se apropiau unul de altul și și-au dat un sărut scurt – Nuu! Nu-i corect. Sărutul tuturor a fost lung, așa că din cauză că sunteți trișori, acum vom cronometra. Repetați! Și de data asa să dureze cel puțin două minute – Edward i-a aruncat lui Alice o privire și Bella a roșit.

–         Cu cât începeți mai repede, cu atât terminați mai repede – i-a grăbit Rosalie.

S-au apropiat don nou și și-au unit buzele din nou, cam timizi datorită prezenței celorlalți, dar pe la jumătate de minut au și uitat de ei și și-au deschis gurile pentru a face sărutul mai profund. Două minute și jumătate mai târziu, Emmett s-a plâns.

–         Ei pot să se sărute mult dar eu și Rose nu? Ce nedreptate – ascultându-l s-au despărțit rușinați. Alice și Jasper au zâmbit complici.

–         Așa este mai bine. Și tu nu te plânge Emmett. Hai să continuăm.

Au mai jucat puțin, dar după ce a trecut de miezul nopții au hotărât să meargă la culcare. Mâine vor trebui să se trezească devreme pentru zbor. Rose a mers la apartamentul lui Emmett, Jasper a rămas cu Alice, iar Bella trebuia rămăsese cu Edward, din moment ce toți aveau bagajele pregătite și vor pleca devreme, așa că după cum a sugerat Alice, trebuia să stea toți cât mai aproape posibil. Bella știa că o spune cu dublu înțeles și a acceptat pentru că-i plăcea că avea o scuză pentru a rămâne cu el.

Dimineața următoare, Emmett și Alice se plângeau din cauza mahmurelii, Rosalie nu era prea departe de ei și a ales să ascundă urmele de noaptea trecută cu niște ochlari de soare. Jasper, Edward și Bella arătau cel mai bine în acea zi. Aveau un zbor până la Seattle și apoi cu mașina până în Forks.

Edward a profitat de faptul că toți au vrut să doarmă în avion pentru a vorbi cu Bella, doar ei erau cei conștienți.

–         Ești agitată? – a întrebat în șoaptă pentru a auzi doar ea.

–         Adevărut este că da. Cred că este normal, nu?

–         Cred că da.

–         Tu ești?

–         Destul.

–         Nu-ți face griji. Nu voi fi o mireasă care fuge, nu te voi lăsa cu ochii în soare.

–         Nu din cauza asta. Doar că este atât de curând încât câteodată nu prea-mi vine să cred.

–         Vorbești de parcă tu ai fi mireasa, nu eu.

–         Sigur, râzi. Eu îți spun problemele mele și tu râzi.

–         Glumeam. Oricum și eu gândesc la fel – Edward a luat o mâna a Bellei și și-a încrucișat degetele cu ale ei.

–         Dar suntem împreună, corect? – Bella a încuviințat în timp ce-l strângea de mână – Îți amintești că am promis că vom fi împreună pentru totdeauna?

–         Da. Imediat după mpartea părinților mei tu mi-ai promit că niciodată nu vei pleca de lângă mine și că mereu voi putea conta pe tine, iar eu ți-am promis că va fi și reciproc.

–         Păi, acum îți promit ceva diferit.

–         Ce anume?

–         Îți promit că voi fi cu tine, atât timp cât îmi vei permite, că voi avea grijă de tine până când nu vei mai vrea să fiu eu cel care o face, până când vei găsi pe altcineva care s-o facă, îți promit că voi fi cu tine în tot acest timp și că mă voi da la o parte când vei găsi persoana cu care să-ți împarți viața.

–         Edward… Eu nu vreau să mă lași vreodată, am promis că vom fi împreună pentru totdeauna și vreau ca acest lucru să rămână valabil, dar și eu îți promit același lucru, îți promit că voi fi cu tine până când vei găsi femeia vieții tale – Edward voia să-i spună ce simte. Nu era alt moment mai bun. Ea trebuia să știe că femeia vieții lui nu era altcineva în afară de ea.

–         Bella, eu…

–         Copii! Cât mai e până ajungem? – a întrerup Alice. Dacă ar fi știut ce tocmai întrerupsese și-ar fi dat o palmă. Bella a blestemat în mintea ei. Putea jura că Edward voia să zică ceva important. Acesta s-a uitat la ceas puțin cam supărat.

–         Nu știu, după calculele mele în aproximativ 20 de minute.

După întrerupere nu au vorbit, 23 de minute mai târziu avionul a aterizat în Seattle și au pornit cu mașina spre Forks. După ce au ajuns acasă Bella și Edward nu au mai fost singuri nici măcar un minut. Toată după-amiaza și-au petrecut-o mergând dintr-o parte în alta și când s-a făcut noapte, erau atât de obosiți după drum și petrecerea din ziua anterioară încât au adormit imediat cum au putut.

Ziua nunții a venit în sfârșit. Bella era închisă în camera lui Alice de dimineață fără a avea dreptul de a ieși nici măcar pe hol. Ea și Edward nu se puteau vedea până în momentul imprtant. De când s-au trezit, Rose, Esme și Alice s-au jucat de-a ”Barbie Bella”, deja se obișnuise. I-au făcut manichiura, pedichiura, tratament facial, capilar și multe altele, a cărui denumire nici nu și-o mai amintea. Au coafat-o, au machiat-o și au ajutat-o să se îmbrace cu rochia ei de mireasă, și i-au pus, după cum cere tradiția, ceva nou, ceva vechi, ceva împrumutat și ceva albastru.

–         Cred că ești gata – a zis Rose.

–         Da, ai tot ce trebuie. Rochia ta este nouă – a zis Alice.

–         Cerceii ăștia cu diamante, pe care mi-ai dăruit când am împlinit 15 ani sunt vechi – a urmat Bella.

–         Ceva împrumutat, pantofii mei – din nou Rose.

–         Și ceva albastru, lenjeria intimă de dantelă – Bella a roșit la comentariul lui Esme.

–         Cred că cineva se va bucura să vadă acel set, mai ales că e și albastru.

–         Alice! – Bella era deja prea roșie. Toate au râs.

–         Gata fetelor, nu o mai necăjiți pe Bella. Să terminăm să o aranjăm. Chiar dacă mireasa trebuie să ajungă târziu, nu este bine să abuzăm – toate au afirmat și au continuat să o aranjeze.

Rochia Bellei era strâmtă, pe corp până la mijloc și larcă, dar nu foarte mult,  până în pământ. Era brodată în dreptul pieptului, avea micuțe cristale în partea superioară. Nișe mănuși până la cot, cu degetele descoperite, și un mic văl pe capul ei. Părul era strâns pe jumătate în față și bucle în spate. Machiată puțin și fără pudră, nu avea nevoie.

–         Ești frumoasă fata mea – a spus Esme când au terminat și au pus-o în fața oglinzii. Bella era surprinsă când și-a văzut reflexia.

–         Ești foarte frumoasă, vei fi foarte invidiată – a spus Rose.

–         Și la ce v-ați așteptat? V-am spus, aveasta va fi cea mai bună nuntă, deci nu putea lipsi cea mai bună mireasă. Serios Bella, ești superbă, fratele meu va rămâne cu gura căscată când te va vedea, doar să te uiți atentă la el și-ți vei aminti ce ți-am zis – toate au râs.

–         Mulțumesc frumos, la toate trei. Adevărul e că nu mă recunosc.

–         Poți începe să te obișnuiești, asta va fi foarte des.

–         Nu abuza de nervii mei Alice – au râs din nou toate.

Bella a început să fie puțin tristă. Indiferent de cum a început această nuntă, i-ar fi plăcut ca părinții ei să fie cu ea, dar știa că ei sunt alături de ea de oriunde ar fi.

–         Ce s-a întâmplat Bella? Am spus ceva greșit?

–         Nu Alice, stai liniștită. Mă gândeam la părinții mei, mi-ar fi plăcut ca ei să fie aici – Alice a îmbrățișat-o.

–         Și chiar sunt. Tu nu-i vezi, dar știu că sunt prezenți în acest moment din cer, îți spun din toată inima. Acum nu mai fi supărată, nu vreau să strici machiajul – a încercat să o înveselească și a reușit, Bella a zâmbit.

–         Mulțumesc – s-au îmbrățișat toate 3. Ușa s-a deschis.

–         Este timpul fetelor – era Carlisle – Bella, ești minunată fata mea!

–         Mulțumesc – De câte ori trebuia să i se mai spună azi?

–         Este timpul, haide. Edward este jos ca o panteră închisă în cușcă – Bella s-a simțit și mai agitată când i-a pomenit numele.

A inspirat adânc și a expirat pentru a se calma, apoi a luat mâna lui Carlisle, acesta îl va reprezenta pe tatăl ei în acest moment, la cererea ei și el a acceptat fericit din moment ce oricum o vedea ca pe o altă fiică. După ce au coborât ceilalți și le-au făcut semn, amândoi au început să coboare scările.

Bella i-a observat pe fiecare dintre cei prezenți, erau aceeași care au fost și la petrecere, deși de data asta era și avocatul. A decit să meargă mai departe și să nu-l privească, el îi amintea de motivul acestei nunți și era ultimul lucru la care voia să se gândească acum. I-a văzut pe Angela și pe Ben într-un colț, Mike Newton și Taylor în celălalt. Primul avea o față de om dezgustat, el mereu a fost îndrăgostit de Bella. Când a ajuns la Jasper, Bella a devenit agitată, din moment ce el era nașul, era normal ca lângă el să fie mirele. Hotărâseră ca Jasper și Alice să fe nașii de nuntă și Emmett și Rosalie nașii copilului lor. Da, vorbiseră despre asta cu toți, deși într-un mod supericial, așa că azi nașii erau Alice și Jasper. Și în final l-a văzut, stând acolo cu gura întredeschisă și uitându-se la ea din cap până în picioare era Edward , cu un costum negru și o cămașă albă, părul – surprinzător – ceva mai aranjat decât de obicei. Un zâmbet s-a format pe chipul ei, amintindu-și cuvintele lui Alice și văzând gura deschisă a lui Edward. Când ea era la un metru de el, un blând ”ești frumoasă” a ieșid de pe buzele lui, ca doar ea să asculte, în formă de răspuns ea a roșit și i-a spus la fel ”și tu”.

Ceremonia a început și mereu cei doi se priveau cu dragoste și-și trimiteau zâmbete agitate. În momentul în care au trebuit să-și pună verighetele și să-și spună discursul personal, ambii au devenit și mai agitați, dar când s-au luat de mână pentru a-și pune verighetele, s-au privit în ochi și liniștea și pacea i-a invadat. Apoi a urmat ”da, accept” și ”poți săruta mireasa”. Sărutul a fust scurt, dar dulce și toți au aplaudat și i-au felicitat.

Au făcut un toast, au vorbit nașii și mai multe felicitări din partea celorlalți invidați. Apoi, după cum se obișnuiește, mirii au dat start la dans cu un vals, Bella a trecut de la Edward la Carlisle, apoi la Emmett și Jasper, Ben și Taylor, dar când a venit rândul lui Mike, a devenit agitată, când a început să bată apropouri și să facă comentarii care nu-și aveau rostul pentru o proaspăt căsătorită. Edward enervat, dar controlat a luat-o pe soția lui și l-a săgatat cu privirea.

–         M-ai salvat!

–         Asta am intenționat. Ce ți-a zis? – a întrebat supărat.

–         Pe scurt, mi-a propus, după cum crede el, subtil, să fiu amanta lui – Bella a râs cu poftă – niciodată nu se dă bătut – Edward și-a încleștat maxilarul.

–         Va trebui să-l ajut să se dea bătut. Este obsedat de tine Bella și nu-mi place deloc. Îl voi supraveghea toată noaptea. Dacă se apropie de tine la cel puțin 4 metri, nu răspund.

–         Nu e chiar atât Edward. De la vorbe la fapte este o prăpastie destul de mare. În plus, la ce bun să încerci să seduci o mireasă, dacă mireasa nu se lasă sedusă? – Edward s-a relaxat.

–         Da, ăsta e singurul lucru care mă liniștește.

–         Îmi vei spune unde o să mergem în luna de miere?

–         Nu, e surpriză, ți-am mai spus.

–         Am așteptat mult , sunt foarte curioasă să știu.

–         Ai rezistat în tot acest timp, vei putea să mai reziști încă puțin – Bella s-a încruntat puțin, iar Edward doar a râs – Haide Bella, cu încruntături nu mă vei convinge, fi sigură de asta. Ți-am spus deja, este surpriză.

–         Bine, fără încruntături și fără alte întrebări. Mă voi lăsa surpsinsă.

–         Așa este mai bine… Ți-am spus ce frumoasă ești în seara asta?

–         Nu, cred că nu mi-ai zis.

–         Păi lasă-mă să-ți zic că aceste cuvinte nu sunt suficiente. Ești fabuloasă, ești mireasa cea mai perfectă pe care am văzut-o.

–         Nu e ca și cum azi văzut multe.

–         Și nici nu cred că mai e nevoie să văd vreuna pentru a fi sigur de ce spun – Bella a zâmbit și s-a îmbujorat.

–         Mulțumesc, și tu ești fabulos.

–         Deci acum ești doamna Cullen.

–         Da, cred că da. Mă simt destul de ciudat gândindu-mă că toți mă vor striga așa.

–         Te vei obișnui.

–         Îți imaginezi? Cu o lună în urmă, nici nu ne-am fi gândit că așa vor sta lucrurile… doamna Cullen, Dumnezeule – Edward a râs.

–         Da, ai dreptate… doamna Cullen – Bella l-a lovit încet în umăr și a zâmbit – în plus dacă sunt sincer, sunt fericit de cum stau lucrurile – Bella s-a tensionat.

–         De ce?

–         Nu mai pot învinovăți pe nimeni pentru ce s-a întâmplat, nici măcar pe … bunicul meu. Ce a făcut este deja făcut și el nu-i aici pentru a-i reproșa, și nici nu mă mai pot tortura pentru ce se va întâmpla de acum încolo nici pentru deciziile pe care le-am luat, poate în viitor cineva o va face pentru mine , sper doar ca acel cineva să nu fii tu – Bella voia să-l întrerupă dar a redus-o la tăcere cu privirea – doar lasă-mă să-ți spun că voi încerca să te fac cât de fericită pot, și știu că tu ai acceptat asta din motivele tale proprii, dar indiferent de motivele tale sau ale mele, vreau ca măcar să încercăm să facem asta să funcționez. Știu că am stabilit că nu vom vorbi despre asta până când va veni momentul, dar mi se pre adecvat să o facem. Vreau ca lucrurile să funcționeze și să încercăm să fim fericiți pentru că vom avea un copil Bella, cel puțin acesta este planul și de asemenea nu aș vrea ca el să fie cel care-mi reproșează deciziile, la fel cum a făcut Carlisle în trecut, consider că asta este cea mai bună opțiune și aștept ca fiul meu să mă înțeleagă în viitor dacă lucrurile nu se termină bine, dar… de asemenea vreau ca să funcționeze pentru noi și mai mult decât orice, pentru tine – a privit-o drept în ochi – să spunem că mi-ar plăcea ca eu să fiu cel care te va face fericită pentru că am fost împreună pentru mult timo și nimeni nu știe mai bine decât mine cât valorezi și ce meriți, poate sunt endant, dar m-aș simți mândru dacă eu voi fi cel care-ți va da fericirea, indiferent dacă se întâmplă ca amici care se căsătoresc, ca parteneri, ca părinți sau cum o fi. Vreau să fii fericită Bella, pentru că meriți.

Bella nu a mai putut rezista și lacrimile silențioase au început să iasă din ochii ei. L-a îmbrățișat puternic pe Edward și acesta i-a întors îmbrățișarea. Când s-a calmat puțin, a vorbit.

–         Mulțumesc… dar, ești egoist – Edward a rămas surprins.

–         De ce spui asta?

–         Pentru că te-ai gândit doar la tine, la ceea ce vrei tu să faci, dar nu ai luat în calcul ce vreau eu.

–         Îmi pare rău, nu știam că ai ceva diferit în gând, dar deja ți-am spus, mă voi da la o parte când vei vrea altceva.

–         Nu, nu asta vreau să zic.

–         Atunci?

–         Ceea ce vreau să fac este același lucru ca și tine, doar că cu tine. Eu vreau să te fac fericit, pentru că și tu merți. Vreau să funcționeze pentru că și eu vreau ce e mai bun pentru fiul nostru și vreau să înțelegi că niciodată nu-ți voi reproșa deciziile de acum, pentru că nu le-ai luat singur, am particiat și eu la asta. Dacă lucrurile ies bine sau rău, este din cauza amândurora, pentru că suntem împreună în asta. Îți amintești? Acum trebuie să facem totul împreună și dacă nu toate ies cum ne-am gândit, vom înfrunta împreună consecințele, nu? Vom lua deciziile pe care le considerăm corecte și dacă dăm greș, nu putem face nimic mai mult, doar  să așteptăm viitorul. Așa că nu mai fi egoit și lasă-mă și pe mine să particip.

–         Te iubesc Bella – a zis îmbrățișând-o.

–         Și eu pe tine.

Au mai dansat pe câteva melodii, au vorbit cu invitații, cu avocatul din nefericire pentru Bella, dar a observat că nu era un om rău, era chiar amabil. El nu avea nicio vină că lucra pentru un om nebun, doar își făcea treaba.

O oră mai târziu au mers să se schimbe deoarece trebuia să meargă la aeroport. Bella a luat o rochie albastră, comodă, niște sandale negre și o jachetă neagră. Edward a luat niște blugi negrii, o cămașă albă și o geacă neagră. Și-au luat rămas bun de la toți, nu au lipsit glumele în legătură cu luna de miere, lacrimile din partea lui Esme și îmbrățișările de felicitare și noroc pentru viitorul lor.

Călătoria a fost epuizantă, dar liniștită. Edward nu a lăsat-o pe Bella să vadă biletele și nimic din ce i-ar putea da indicii ale destinației lor, doar când au ajuns acolo a putut să-și dea seama că erau în Brazilia.

–         Brazilia? – a întrebat Bella când au urcat în mașină.

–         Îhî.

–         Ne vom petrece luna de miere aici?

–         Nu aici.

–         Atunci unde?

–         Vei vedea. Nu fi nerăbdătoare, mai e puțin – Bella s-a încruntat din nou. Edward pur și simplu a râs. Apoi au ajuns într-un port și s-au suit într-o barcă.

–         Edward, asta mi se pare din ce în ce mai ciudat, acum mergem pe mare, ești nebun?

–         Mai e puțin.

–         Sinceră să fiu am început să cred că…

–         Nu fi nerăbdătoare te rog, aproape am ajuns – după 30 de minute de navigat cu barca, Bella a putut vedea o insulă în fața lor.

–         Aici?

–         Da – 10 minute mai târziu au ajuns. Bella privea surprinsă locul.

–         Wow, este frumoasă, dar pare pustie.

–         Este. Noi suntem singurii aici.

–         Ce? Dar… Cum ai făcut?

–         Am contactele mele.

–         Mă surprinzi. Acum vorbești ca un mafiot… Cum se numește?

–         Insula Esme – Bella a deschis mai mult ochii, Edward a înțeles expresia ei – Da, acea Esme.

–         Dar, cum?

–         Carlisle i-a cumpărat-o lui Esme pentru una din aniversările ei, după cum mi-a povestit când i-am cerut-o împrumut, cu banii pe care îi depozita bunicul meu și pe care nu i-a folosit au putut să o cumpere. Îți imaginezi cât îi depozita lunar?

–         Dumnezeule, dar bunicul tău era putred de bogat – el a râs pentru termenii folosiți de Bella.

–         Ceva de genul.

Edward a luat bagajele și au intrat în casă. Bella era încântată. Casa era foarte primitoare și avea o vedere superbă pe toată insula. Au despachetat bagajele și a luat ceva în bucătărie.

–         Ești foarte obosită sau ai vrea să dăm o tură ca să vedem locul?

–         Hai să vedem locul – Edward a apucat-o de mână și au ieșit.

–         Nu e un loc foarte mare, dar e drăguț – mergeau ținându-se de mână pe plajă – în plus putem merge în excursii cât timp vom sta aici – Bella privea marea cu o expresie preocupată – Ai pățit ceva? – Bella a dat din cap. Edward s-a așezat în nisip și i-a făcut semn cu mâna să se așeze lângă el. Când Bella s-a așezat l-a luat din nou de mână – Haide, spune-mi ce-ai pățit.

–         Este, păi… Să spunem că, sunt agitată – a coborât capul rușinată.

–         De ce?… Ah! – a spus înțelegând – Bella, cu privire la asta, eu, ei bine, vreau să-ți spun că nu trebuie să fie azi… când te vei simți sigură și când crezi că va fi momentul… eu nu vreau să forțez nimic, în plus știu că nu este ușot și sincer nici pentru mine – Bella a suspinat ușurată.

–         Dacă sunt sinceră, nu-mi pasă în ce zi va fi – el a aprobat – dar Edward, eu nu am nici cea mai mică idee de cum să o fac, așa că să nu te aștepți ca eu să fiu cea care ia inițiativa.

–         Și eu am mai multă experiență, așa-i? – ea a râs – trișoareo, îmi lași mie partea mai grea.

–         Ești bărbatul!

–         Unde a rămas faza cu ”Suntem împreună în asta”?

–         Îmi pare rău , dar eu nu am idee de cum să seduc.

–         Asta crezi tu Bella – a spus pentru el, dar ea l-a auzit.

–         Hm? Ce vrei să-mi spui?

–         Ah, păi… cum să-ți… – era agitat – ți-am mai spus-o înainte, de subapreciezi Bella. Trebuie să ai mai multă încredere în tine, tu ești o femeie frumoasă și nu ai nevoie să-ți propui ca să seduci un bărbat, îți iese oricum. De ce crezi că Newton era ca un câine în călduri la nunta noastră? Numai când îmi amintesc îmi vine să-i rup capul.

–         Ura, am sedus pe cineva fără să-mi dau seama și acum tu ai complexe de asasin, ce cuplu grandios suntem – a râs amuzată.

–         Nu este amuzant, serios voiam să-i rup capul. Dar să nu mai vorbim despre lucruri dezagreabile. Cinăm? Eu gătesc.

–         Dacă gătești tu, atunci da, dar stai să fac un duș mai întâi și apoi te ajut.

–         Sigur.

Bella a mers în camera cea mai mare, unde erau lucrurile amândurora, a scos hainele pentru a se schimba și a intrat în baie. Când și-a dat jos lenjeria intimă din dantelă pe care Alice i-a dat-o, s-a gândit ce ar fi spus dacă ar afla că în final frățiorul ei nu a văzut-o purtând-o, nu a putut evita râsul. A făcut un duș cu apă caldă, și-a pus niște blugi și o bluză , comodă și și-a lăsa părul desprins. Cum a fost gata, s-a îndreptat spre bucătărie unde l-a găsit pe Edward tâind niște verdețuri și miros bogat inunda întreg locul.

–         Ce bine miroase.

–         Să vezi cum va ieși.

–         Încrezutule.

–         Nu pot evita. Aptitudinile mele culinare sunt ceva cu care mă mândresc – a spus glumind.

–         Fără glumă, chiar așa e, gătești foarte bine… de ce nu mergi și tu să faci o baie, aproape e gata totul, pot termina eu.

–         Bine, nu voi întârzia.

10 minute mai tâzriu a intrat în bucătărie purtând niște blugi albaștrii, o cămașă albastră și părul ciufulit și umed. Amândoi au pregătit masa și s-au așezat să mănânce, nu înainte ca Edward să desfacă o șampanie pentru a sărbători. Au mâncat vorbind despre lucruri fără importanță.

–         Bine, acum că am terminat trebuie să facem un toast.

–         Pentru ce sau cine? – a întrebat Bella.

–         Pentru noi, asta e clar, pentru viitorul nostru și pentru fericirea noastră.

–         Mi se pare bine.

–         Noroc atunci!

–         Noroc!

–         Să nu bei tot Bella, să nu cumva să te îmbeți și voi ajunge să am grijă de o bețivă în luna mea de miere.

–         Asta mai lipsește!

–         Dansăm? – a zis întinzând mâna ca invitație.

–         Și muzica? – a zis luându-l de mână.

–         Cine are nevoie de muzică pentru a dansa?

Edward a luat-o pe Bella de talie și aceasta și-a pus mâinile pe gâtul lui. El a început să se miște lent cu ea și ambii au închis ochii. Sunetul mării era muzica în această noapte, relaxantă și naturală. Edward i-a luat Bellei fața în mâini și a făcut-o să îl privească. Bella era hipnotizată, se simțea ca într-o transă relaxantă și încântătoare, privind ochii lui care erau ceva ce o încânta, simțea că putea vedea totul și nimic în ei, suav și fără să se gândească s-au apropiat, ochii li s-au închis și sărutul nu s-a făcut așteptat. A fost tandru și suav, plin de iubire și dragoste.

S-au sărutat pentru un lung timp, fără să spună ceva sau să deschidă ochii. Încet au mers până în cameră și cu toată delicatețea din lume Edward a pus-o pe Bella pe pat, iar el deasupra ei. Săruturile deja nu mai erau suave și tandre, ci puternice și pasionale, dar niciodată nu erau lipsite de iubire. Fără să-și propună,  își spuneau printre gesturi ce nu au putut spune prin cuvinte. Mângâierile nu s-au făcut așteptate și respirațiile accelerate le-au ținut companie. Pentru prima oară, ambii au deschis ochii și au văzut în cei ai partenerului pasiunea i iubirea ce le simțea.

–         Bella – ea doar îi mângâia chipul, îndemnându-l să continue – eu… eu vreau ca această căsnicie să fie adevărată – Bella a simțit cum inima i-o lua la goană – vreau să fii soția mea cu tot ce se cuvine, pentru că eu… eu sunt total îndrăgistit de tine – când Edward a văzut ochii Bellei plini de lacrimi s-a îngrijorat – Iartăm-mă, poate tu nu simți același lucru și poate a fost o greșeală să-ți-o spun, dar deja nu mai puteam să mă abțin. Te iubesc Bella, acesta este singurul adevăr – Bella a zâmbit.

–         Nu fi prostuț, dacă plâng, este de fericire – Edward a privit-o surprins.

–         Ce vrei să spui? – Bella s-a așezat și Edward a urmat-o. L-a luat de mâini și l-a privit în ochi.

–         Vreau să spun că, și eu vreau să fiu soția ta în adevăratul sens al cuvântului, pentru că.. și eu te iubesc Edward, și eu sunt îndrăgostită de tine.

S-au sărutat din nou, dar de data asta fericirea i-a inundat știind în sfârșit ce simțeau unul pentru celălalt, simțind că le erau împărtășite sentimentele și gândindu-se că de data aceasta viitorul acelei căsnicii va avea un final fericit, pentru că amândoi se vor ocupa de asta, amândoi vor avea grijă să aibe fericirea acea după care tânjeau atâta.

_____________________________________________________

Gata și capitolul 5:D Mai este epilogul, pe care îl voi posta curând:) Îmi cer scuze că a durat atât, dar abia am găsit timp să traduc ( și asta pentru că am ignorat tema la mate:D ). Îmi cer scuze pentru greșeli, dar chiar m-am grăbit să traduc, sper totuși că nu au fost foarte multe.

Păi, cam atât. Aștept părerile voastre

Kisses, AlexaNdra